- obstácol
- s. n., pl. obstácole
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
obstácol
Look at other dictionaries:
obstacol — OBSTÁCOL, obstacole, s.n. 1. Piedică, stavilă care închide drumul, care opreşte vederea, trecerea etc. ♦ fig. Ceea ce împiedică săvârşirea unei acţiuni; greutate, dificultate; opoziţie. 2. (Sport) Piedică naturală sau amenajată care măreşte… … Dicționar Român
hop — interj., HOP, hopuri, s.n. I. interj. 1. Exclamaţie care însoţeşte o săritură peste un obstacol, ridicarea (ridica) unei greutăţi, căderea, aruncarea (arunca) sau scăparea (din mână) a unui lucru. ♢ expr. Nu zice hop până n ai sărit (sau până nu… … Dicționar Român
dificultate — DIFICULTÁTE, dificultăţi, s.f. Greutate de a face ceva; anevoinţă. ♦ Piedică, obstacol. ♢ expr. A face (sau a crea) dificultăţi = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistenţă, a se împotrivi (într o problemă). – Din fr. difficulté, lat. difficultas … Dicționar Român
ecou — ECÓU, ecouri, s.n. 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ Unde reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe. 2. fig. Răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc. ♢… … Dicționar Român
escalada — ESCALADÁ, escaladez, vb. I. tranz. A se căţăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader. Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 ESCALADÁ vb. 1. a … Dicționar Român
estacadă — ESTACÁDĂ, estacade, s.f. 1. Punte fixă construită la ţărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă aşezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicaţia între două puncte… … Dicționar Român
impediment — IMPEDIMÉNT, impedimente, s.n. Piedică, obstacol în calea realizării unei intenţii. – Din lat. impedimentum. cf. it. i m p e d i m e n t o. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMPEDIMÉNT s. v. dificultate. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
percutant — PERCUTÁNT, Ă, percutanţi, te, adj. 1. (Despre proiectile) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuţii. 2. (min.; în sintagma) Perforator percutant = perforator mecanic al cărui sfredel acţionează prin lovituri. 3. Cu o… … Dicționar Român
piedică — PIÉDICĂ, piedici, s.f. 1. Factor care împiedică realizarea unui ţel, care stă în calea unei acţiuni: stavilă, obstacol, impediment: dificultate, greutate. ♢ loc. vb. A pune piedică (sau piedici) = a împiedica. ♦ Mijloc de a face pe cineva să cadă … Dicționar Român
ricoşa — RICOŞÁ, pers. 3 ricoşează, vb. I. intranz. (Despre un proiectil, p. gener. despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) A sări înapoi sau a şi schimba direcţia traiectoriei iniţiale, în urma ciocnirii de un obstacol. – Din fr. ricocher.… … Dicționar Român
